Iritari de noiembrie

keep-calm-and-fuck-the-politicians

Sunt deja prea multi in media care urla la mine sau la cei ca mine ca sunt cel mai mare rau, sunt cauza relelor, sunt un nesimtit, un nepatriot sau antipatriot, sunt eventual un ungur , poate un hater sau de ce nu un hipster. si o fac agresiv, de cele mai multe ori cu argumente care se bat cap in cap, daca nu in acelasi articol, in mod sigur in 2-3 articole consecutive, si sunt multe, cel putin cateva pe zi.

De ce? Pentru ca nu merg la vot. De-aia.
Tocmai pentru ca mie nu imi place sa mi se bage nimic pe gat, nu fac nimic din ceea ce nu vreau sa fac, astfel de atitudini agresiv-obsesive la adresa mea ca persoana sau a felului cum gandesc sau impotriva motivelor mele obiective sau subiective nu numai ca nu ma conving sa ma misc pana la sectia de votare ci dimpotriva imi intaresc convingerea ca toti politicienii sunt o mizerie iar sistemul e de cacat. si nu numai el.
Ascult aceiasi placa „gen” liiceanu, plesu, patapievici, mandruta, plm de vreo 20 de ani. Au urlat constant impotriva lui ilescu, a lui vadim, a fsn-ului, pdsr-ului, prm-ului, pnl-ului de multe ori,  prevestiind catastrofe , eclipse, noi ere geologice daca nu facem cum zic ei, pentru ca ciclu de ciclu sa repete aceleasi baliverne adaptate in anumite ocazii, convenabile lor si protectorilor/protejatilor lor. Dupa perioade triste de dreapta in care protejatii/protectorii au reusit ori sa se faca de ras ori sa fure mai mult decat aia de i-au inlocuit, ne intoarcem de fiecare dreapta la reluarea placii.
Poate s-a uitat cine si cum a indemnat sa NU mergem la votul de la referendum. Totul e bazat pe interese, si sincer credibilitatea unor turcesti, plesi sau liiceni in chestiuni de atitudine civica e zero.
PS. dupa parerea mea psd-ul si precedentele sale au un mare rol pozitiv: au oferit si ofera romanilor senzatia ca exista speranta, ca lucrurile se pot schimba cel putin din 4 in 4 ani. Asta e singurul rol al pseudostangii romanesti: creaza iluzia ca votand dreapta se vor schimba lucrurile. Pentru o alta parte a electoratului reciproca e valabila.

Nu se schimba nimic, decat papusarii. Papusile se adapteaza si schimba taberele repede repede. Singurii care raman cu sula-n brate sunt spectatorii fie ca sunt votanti de principiu sau ideologie fie ca li se rupe de cearta jegosilor.

Ce e mai trist, e chiar foarte trist, e cum in perioade de-astea efervescente de vot oameni care par normali, cu scaun la cap si cu picioarele pe pamant se transforma in politruci ai unora sau altora fara nici un fel de motiv obiectiv sau subiectiv sau mai nou se transforma in puritani ai democratiei aratand cu degetul pe oricine nu se incadreaza in modelul lor de gandire „democratica”. Cine nu-i cu noi e impotriva noastra sau in cel mai bun caz e un prost, hipster, fraier, neadaptat, hater, bullshit, etc.

Despre aia care fac propaganda avand interese nu are sens sa discut. Mi-e mila sau sila in functie de situatie existand poate si un procent extrem de mic pe care reusesc sa-i inteleg.

Reclame

Barcelona 2014

Trecu’ repede AMR-ul cu care am zapacit poporul. Trecu’ si mai repede saptamana de zbenguiala prin Barcelona. Nici de data asta, a 3-a, nu am reusit sa vedem tot ceea ce ne-am propus si sper ca in viitorul apropiat sa realizam si a 4-a vizita mai ales ca, probabil stiti, Barcelona e extrem de aproape de sufletul nostru. Despre oras si oamenii sai sunt prea multe de spus si acum oricine are posibilitatea sa caute pe net informatii, poze, filme, insa fara un contact direct nu poti cunoaste spiritul orasului, influenta incredibila pe care o are asupra mentalului dar mai ales sentimentele pe care reuseste sa le (re)nasca vizitatorilor sai.

E aproape miraculos cum acest oras te incarca emotional si energetic indiferent de ceea ce faci, fie ca te plimbi in super aglomerata Rambla si aproape blocata La Bouqeria, fie ca stai la plaja in Barceloneta sau bei o Sangria prin Barri Gotic, fie ca mergi pe Camp Nou sau in si la Sagrada Familia. E aceeasi stare de bine pe care o simti odihnit sau obosit, si in niciun moment zambetul de pe buze nu iti dispare chiar daca iti astepti nevasta in fata vreunui magazin de tzoale.

E orasul/ zona in care nu ai cum, e imposibil sa te plictisesti pentru ca iti ofera atat de multe incat nu le poti face decat poate intr-o viata de om. Si nu doar obiectivele sau peisajele ofera senzatia asta ci insasi oamenii, care ofera viata acestei incredibile asezari. Amalgamul de culturi, de popoare, de culori, de orientari sexuale sunt normale si absolut naturale in lumea vesela a Barcelonei. Nu am vazut tristete, nu am vazut incrancenare, nu am vazut obsesia traiului de zi cu zi pe care o remarci la noi chiar si fara sa deschizi ochii. Chiar si oamenii strazii lor sunt mai frumosi, mai bine imbracati, mai veseli si mai demni decat ai altor locuri.

E o diferenta imensa de mentalitate, de cultura, de bun simt, de abordare a problemelor vietii ca sa nu mai spunem de diferentele „institutionale” si de responsabilitate a celor care conduc urbea. Inclusiv , problema independentei Cataluniei e tratata atat de liber si de deschis, atat de cei care o cer si sustin cat si de cei care se opun, incat in acest spatiu nu vor putea fi generate conflicte separatiste niciodata.

Si mai mult decat oriunde se simte libertatea. Liber sa faci ce vrei, ingradit doar de propriul bun simt, sa te bucuri de mare, soare, de parcuri verzi si dealuri abrupte, de forfota zilnica sau de stradutele inguste si pustii chiar si la ore de varf, sa iti faci din siesta o adevarata fiesta personala.

Dar cel mai mult Barcelona te invata sa zambesti si sa realizezi ca viata merita si trebuie traita doar cu zambetul pe buze si cu dragoste. Dragoste fata de cei din familie, fata de prieteni si fata de oricine altcineva care intelege ca poate asta e secretul unei vieti reusite si fericite.

DSC_2814 DSC_2831 DSC_2839 DSC_2842 DSC_2895

DSC_2960-1 DSC_2964 DSC_3025 DSC_3055 DSC_3057 DSC_3221 DSC_3239 DSC_3253-1

DSC_3335 DSC_3548

DSC_3842 DSC_3631 DSC_3714 DSC_3788

DSC_4171-1 DSC_4256 DSC_4328 DSC_4449 DSC_4484

DSC_4581 

DSC_4912 DSC_4925 DSC_4929

DSC_4592-1

wake up!!!

Vrem să ne fie ascultată vocea. Vrem respectarea regulilor democrației. Vrem Referendum!

Comitetul pentru Salvarea Județului Arad organizează o acțiune de protest, miercuri 29 iunie, de la ora 14:00, în fața Consiliului Județean.

shirtmockup

De la ora 13:30 așteptăm toți cetățenii care cred cu adevărat în Arad. Pentru a arăta guvernanților că viitorul trebui să fie ales de noi, cei afectați de deciziile politice, vom picheta ședința Consiliului Județean care ignoră complet dorința de organizare a unui referendum privind desființarea județului.

Cererile noastre sunt simple: Vrem Referendum! Să fie ascultată vocea oamenilor!

Egipt 2011

 

Era de asteptat avand in vedere conditiile in care traiesc egiptenii. Cu sau fara ajutor extern “revolutia” e o urmare fireasca a nivelului de trai si a suprimarii libertatii cetatenilor.

Interesant va fi impactul scaderii sau chiar stoparii oricaror forme de turism asupra economiei oricum praf a Egiptului

Observator aradean

Pareri de rau, regrete in viteza maxima, o zi maxim doua si gata uitam totul. Mergem mai departe.
Recunosc ca pentru mine si pentru Suporter Club UTA, Observatorul a fost tot timpul un aliat, nu stiu daca numai pentru ca Seba Siclovan ne este prieten, amic, apropiat dar chiar si pentru acest motiv disparitia ziarului ne va afecta.
Din pacate s-a dus Observatorul. Vina apartine nu atat echipei redactionale ci a celei manageriale, actionarilor total dezinteresati de proiect care nu au dat nici un semn ca isi doresc salvarea ziarului ci doar dorinta de a-l elimina pe celalalt.
Moartea se datoreaza disputelor politice transpuse de la nivel regional si local in cel al actionarilor, se datoreaza dorintei absurde a actionarilor de a detine mijloace de presiune in cazuri de forta majora, se datoreaza lipsei unor minime cunostinte de management in presa al actionarilor.
Vina lui Ando e minima. Nu e nici el vreun guru al economiei si managementului dar cel putin are demnitatea sa stea pe baricade pana la capat si sa-si asume esecul Observator dupa ce a incercat sa-l salveze.
Poate ca cei care elucubreaza acum pe forumuri, site-uri sau prin diverse redactii locale gresesc cand atribuie esecul vreunui asasinat politic. Gresesc pentru ca nu cunosc nici asasinul si nici motivul crimei insa nu sunt departe de adevar.
Si dintre cele 3 cotidiene locale, Observatorul sta cel mai bine din punct de vedere financiar.
Si pentru ca nimeni nu spune pe fata motivul disparitiei, incerc eu:
motiv aparent – lupta intre actionarul Luca apropiat mai vechi si mai nou PDL si insipida, insalubra actionara Lizuca care nu puteau conlucra, nu mai participau cu sume la finantarea ziarului, nu incercau decat sa scape unul de celalalt pentru a controla singuri ziarul ( absurd si ireal)
motiv real – plictiseala actionarului majoritar Luca de a mai detine un ziar in Arad dupa ce strategia i-a reusit ( a cumparat Observatorul pentru a avea un instrument de presiune antiPDL insa acum maretul s-a reintors la partidul mama portocaliu si a ajuns chiar deunazi sa detina vreo 70-80% din terenurile pe care se construieste Arad-Timisoara)

Cam asta e sfarsitul Observatorului de care, desi acum ne permitem glume de birt, mai tarziu ne va fi dor, de care vom avea nevoie.

RIP Observator…speram sa invii la un moment dat chiar daca reincarnat in altceva.